29 septembrie 2010

 Cuvinte necioplite

  Pe 16 august,dragul meu copilas a implinit frumoasa varsta de doi anisori si deja resimt nostalgia mirosului de bebelus...o vad cum creste secunda de secunda,ma bucur ca fac parte din aceasta secunda dar in acelasi timp imi doresc enorm sa opresc timpul pentru a savura cu si mai multa intensitate,emotie,bucurie...aceasta clipa unica.
 Taman,in acest minut,am rememorat un cadru perfect familial,noi trei,intr-o frumoasa dimineata de duminica,in care frumoasa noastra bebelusa incerca sa-si faca spatiu din stransoarea bratelor noastre si vazand ca nu reuseste ne-a zis ferm " bu-bu-bu " , acestea au fost primele ei silabe,cat de bucurosi am fost si cu cata emotie ne aducem si azi aminte.
 La 5 lunisoare,Monicica mea a zis " mama ",cat de fericita am fost,imi dadusera lacrimile de bucurie...rememorez perfect acea seara friguroasa de iarna,eram cu surioara mea si cu o amica de-a ei in vizitarea Veronei iar eu faceam in mare parte pe fotograful;la un moment dat vrand sa-i fac o fotografiei surorii mele cu nepotica ei,Monica ma strigase atat de frumos "mama,mama" ca si cum ar fi vrut sa-mi zica " mama,vino si tu sa faci o poza cu noi ",ce trairi minunate,ce voce cristalina a avut atunci Monica,iar din acel moment cuvantul " mama " a existat pe buzele ei mereu ( cu exceptia unei singure perioade cand am avut o interventie chirurgicala,motiv pentru care am fost internata mai mult de o saptamana in spital,dragul meu copil nu a mai vrut sa ma strige un timp destul de indelungat ).
 In ziua cand Monica a implinit o luna,a reusit sa tina capul sus,drept...cata ambitie,curaj si putere din partea unei asa mici creature,o adevarata razboinica dornica sa ia viata in piept si sa iasa o invingatoare.Are mama o fetita puternica !
 Perioada ganguritului,ce minunat a fost si cat de dor imi este...chiar imi lipsesc vocalele neclare,zambetul ca un gangurit usor...ochisorii care se uneau cu gura mea in incercarea de a pronunta tot ceea ce ziceam eu,ochisorii aceia mari si patrunzatori care ma cauta si-n prezent.
 Monica,a avut momente,pana intr-un an de zile cand pronunta destul de clar o serie de cuvinte,unele clar,altele mai putin dupa care a urmat o perioada de tatonare nevrand sa mai zica nimic nou,nici macar cuvintele spuse in trecut.Sincera sa fiu nu m-am panicat,am lasat ca totul sa decurga de la sine,fiind mereu convinsa ca va vorbi atunci cand va simti ca va avea ceva de spus cu toate ca eram ferm convinsa ca-n jurul varstei de un an,un an jumate va vorbi destul de bine,va formula chiar si propozitii dar nu a fost sa fie asa,chiar daca ea este un copil destul de precoce in multe alte activitati.Primii pasi i-a facut la varsta de 10 lunisoare si de atunci a mers singurica,fara nici un ajutor,s-a ambitionat sa faca totul pe propriile sale puteri.
 Pot zice ca-mi seamana foarte mult,teribil de mult,mi-a copiat tot caracterul ba si mai mult:ambitia,incapatanarea,increderea,puterea,curajul,lupta,perfectionismul...
 Nu pot sa nu recunosc ca am avut si eu o oarecare perioada de ingrijorare,mai ales ca vedeam si auzeam ca fetita sau baietelul lui "x-ulescu" vorbeste cursiv,spune poezioare,cantecele iar a mea copila nu zice decat cateva cuvinte si atat dar vazand ca intelege absolut orice,nu are nici cea mai mica problema,face toate actiunile pe care i le cer,comunica in stilul ei(ma ia de mana si ma duce catre obiectivul dorit de ea,imi arata cu mana ceea ce doreste,imi explica pe limba ei tot ceea ce vede) atunci eu nu pot decat sa ma declar fericita si multumita de progresele fetitei mele care acum la 2 ani si o luna ma uimeste cu dorinta ei de cunoastere,cu dorinta ei de a vorbi iar progresele se vad de la o zi la alta,e un adevarat miracol.
 Fiecare copl are ritmul lui,sunt diferiti,sunt individuali,nici unul nu este la fel,in concluzie cei care vorbesc repede sunt de admirat,cei care o fac mai tarziu sunt de aplaudat caci sunt cu siguranta copiii inteligenti.
 Acum,la doi an si o luna,Monica zice o multitudine de cuvinte iar in mare parte le pronunta corect ( de aici si tind sa cred ca ea a vrut sa vorbesca atunci cand o va face foarte bine ), face si propozitii dar uneori o mai aud si vorbind pe limba ei de parca i-ar lipsi aca perioada,sincer parca si mie incepe sa-mi lipseasca chinezeasca ei.
 Acum o luna nu pronunta mare lucru dar acum observ la ea o explozie,ca si cum ar fi tinut toate cuvintele intr-o cutiuta secreta,stiuta doar de ea,pastrandu-le bine pentru a le pronunta acum cu atata bucurie caci de fiecare data cand zice un cuvant nou,isi da seama de el,rade fericita,se aplauda,ne pupa,e in al noualea cer si noi cu ea...
 Ceea ce ador la Monica este pronuntia diferita a cuvintelor,chiar daca zice corect " mama,am mancat " sau " a venit tata " etc.totusi pronuntia este mult diferita fata de cea a noastra,a adultilor.
 Am reusit sa construiesc si un mini vocabular al Monicai in decursul acestui timp,pentru a nu uita absolut nimic.Pe mine ma face mereu sa zambesc,sper ca si pe voi sa va bucure si sa va insenineze.

Flori = Citele
  Mingie = Minie
    Monica = Monini
Bravo = Bavu,bavo
Banana = Nanana
Perna = Nana
Nani =Nana 
A scrie = Schie
Creion = Schie
Te iubesc = Te iubescu
Balon = Baon
Avion = Avon , Aion
Ciocolata = Coco
Suzeta = Cici
Cucurigu = Cucuiu , Cucuri
Cascaval = Caval
Am mancat = Amcat
Cam astea sunt cuvintele pe care ea le zice incorect iar unele din ele deja sunt pronuntate foarte bine.La unele cuvinte litera " r " este pronuntata ( tren-litera " r " este pronuntata sau cuvantul nor unde litera " r " lipseste ) ca de altfel si litera " h " ( hapciu unde litera " h " este pronuntata sau cuvantul hipo unde litera " h " lipseste ) iar in altele lipseste.Am mai observat ca reuseste sa pronunte corect cuvinte mult mai grele ( iepure,elefant,tren ) decat cele care mie imi par destul de usoare sau daca la inceput pronunta corect un cuvant,in timp el s-a scurtat rau de tot ca de exemplu : luna = una = naaa... sau stele = tele = leeee... si lista poate continua.
Stie sa numere pana la sase fara nici un ajutor dar incearca sa numere si pana la 10,numarul sapte nereusind sa-l pronunte inca...dar ordinea o pastreaza asa cum trebuie.Daca-i asez primele 6 numere aleatoriu,le recunoaste pe fiecare in parte in mod corect.

2 comentarii:

Claudia spunea...

Bravo Monicel scump, esti o fetita desteapta si imi place foarte tare cum scrie mami despre tine. Pup tare de tot amandoua leoaicele!

carmel spunea...

o mamica superba ,care merita sa se bucure de tot ce-i ofera viata,mai ales ca a primit cel mai minunat dar din univers